Kiwi este unul dintre fructele cele mai bogate în vitamina C pe care le poți găsi în supermarket. Fructul mic și oval, cu coajă păroasă, brun-verzuie, și pulpă verde-deschisă a cucerit inimile românilor ca o gustare proaspătă și sănătoasă. Actinidia deliciosa este denumirea latină a kiwiului verde obișnuit, cel pe care maioritatea dintre noi îl cunoaștem din coșul de fructe.

Publicitate: Pagina afișează reclame și conține linkuri publicitare (linkuri afiliate). Vedeți agenții noștri de publicitate aici.
Am fost întotdeauna fascinat de aspectul unic și de gustul intens al kiwiului. Pulpa verde, cu semințele mici și negre, creează un contrast frumos, iar gustul echilibrează perfect dulcele cu acrișorul. Fructul are dimensiunea unui ou de găină mare și cântărește de obicei între 60 și 100 de grame.
Kiwi aparține familiei Actinidiaceae și este clasificat din punct de vedere botanic drept bacă. Pe lângă varianta clasică verde, există și kiwi galben, cu coajă mai netedă și gust mai dulce. Ambele tipuri sunt surse excelente de nutrienți esențiali și pot fi folosite în nenumărate rețete.
Timp estimat de citire: 12 minute
Istorie și origine
Istoria kiwiului începe în China centrală și de est, unde fructul a crescut sălbatic timp de secole. Primele descrieri scrise ale plantei datează încă din secolul al XII-lea, în timpul dinastiei Song. În China, fructul era cunoscut sub numele de mihoutao, ceea ce se traduce prin „piersică de maimuță”.
Abia la începutul secolului al XX-lea a ieșit kiwiul din China. În 1904, Isabel Fraser a adus semințe în Noua Zeelandă, unde au fost înființate primele plantații comerciale. Neozeelandezii au numit inițial fructul „agriș chinezesc” din cauza asemănării de gust.
Schimbarea numelui în „kiwi” a avut loc în 1959, când casa de export neozeelandeză Turners and Growers a decis să dea fructului un nume mai unic și mai ușor de vândut. Fructul a fost numit după pasărea națională a Noii Zeelande, kiwi, pe care o amintește prin coaja brună și păroasă. Această schimbare strategică de nume a făcut mai ușoară comercializarea fructului la nivel internațional.
Astăzi, kiwiul este cultivat în multe țări cu climă temperată, printre care Italia, Chile, Grecia și SUA. Noua Zeelandă și Italia se numără printre cei mai mari producători din lume, iar fructul este exportat în întreaga lume tot anul datorită producției de pe ambele emisfere.

Gust și aromă
Gustul kiwiului este o combinație unică de dulce și acrișor, care amintește de un amestec de căpșuni, banane și ananas. Gustul proaspăt și tropical are o notă ușoară de aciditate, ceea ce face fructul răcoritor și potrivit pentru multe feluri de mâncare diferite.
Textura unui kiwi copt este suculentă și moale, cu o consistență ușor cremoasă. Semințele mici și negre adaugă un element subtil, crocant, pe care mulți îl găsesc plăcut. Coaja este, din punct de vedere tehnic, comestibilă și conține de fapt fibre alimentare și flavonoide suplimentare, deși maioritatea preferă să curețe fructul din cauza texturii pufoase.
Aroma este proaspătă și ușor florală, cu note de citrice și fructe tropicale. Când kiwiul este tăiat în două, se eliberează o aromă plăcută, care semnalează maturitatea fructului. Un kiwi necopt va fi mai tare și mai acru, în timp ce un fruct prea copt poate deveni prea moale și își poate pierde prospețimea caracteristică.
Kiwiul galben, cunoscut și sub numele de SunGold, are un gust mai dulce și mai aromat decât varianta verde. Tipul galben are, de asemenea, o coajă mai netedă și mai subțire, ceea ce îl face mai plăcut de mâncat fără a fi curățat.
Utilizare culinară
Kiwiul este un fruct incredibil de versatil în bucătărie. Gustul proaspăt și acrișor îl face potrivit atât pentru preparate dulci, cât și sărate. Fructul poate fi consumat crud, ca gustare, adăugat în salate sau folosit ca ingredient în deserturi și băuturi.
În bucătăria românească
În România, kiwiul este folosit cel mai adesea ca fruct proaspăt la micul dejun. Este un însoțitor popular pentru iaurt, muesli și terci de ovăz, unde gustul său proaspăt și culoarea verde frumoasă adaugă atât savoare, cât și estetică. Multe familii românești includ kiwi în aportul zilnic de fructe.
La ocazii festive, kiwiul este adesea folosit ca decor pe torturi și platouri de fructe. Culoarea verde creează un contrast frumos cu căpșunile roșii și pepenele galben portocaliu. Frigăruile de fructe cu kiwi sunt, de asemenea, un succes la petrecerile de zile de naștere pentru copii și la petrecerile de vară.
Smoothie-urile cu kiwi au devenit populare în România, adesea combinate cu spanac, banană și suc de mere pentru o băutură verde și sănătoasă. Dulceața naturală a kiwiului reduce nevoia de zahăr adăugat, ceea ce face băutura mai sănătoasă.
Internațional
În Noua Zeelandă și Australia, kiwiul este o mândrie națională și este folosit în tot felul de preparate, de la gemuri la marinate. Fructul conține enzima actinidină, un fraged natural pentru carne, motiv pentru care este folosit în mod tradițional la marinarea cărnii înainte de gătire.
Bucătăriile asiatice folosesc adesea kiwi în deserturi dulci și băuturi reci. În Japonia, sandvișul cu kiwi și cremă de frișcă este o delicatesă populară, iar în China fructul este folosit în băuturi tradiționale pe bază de ceai. Magazinele taiwaneze de bubble tea oferă adesea aromă de kiwi.
În țările sud-americane precum Chile, un mare producător de kiwi, fructul este folosit în ceviche și salsa proaspătă. Gustul acrișor completează peștele și fructele de mare în același mod ca limeta sau lămâia.
Metode de preparare
Kiwiul este cel mai bun crud, când toți nutrienții rămân intacți. Metoda clasică este să tai fructul pe mijloc și să scoți pulpa cu o lingură. Alternativ, poți curăța kiwiul și îl poți tăia felii sau cuburi.
Prin încălzire, kiwiul poate pierde o parte din gustul proaspăt și din conținutul de vitamina C. Dacă vrei să gătești cu kiwi la cuptor, cel mai bine este să îl adaugi ca topping după coacere, în loc să îl încorporezi în aluat. Kiwiul poate fi însă folosit în gemuri și dulcețuri, unde este fiert cu zahăr.
Fii atent la faptul că enzima actinidină din kiwi poate împiedica gelatina să se întărească. Dacă vrei să faci un desert cu jeleu și kiwi, fructul trebuie mai întâi încălzit pentru a dezactiva enzima, sau poți folosi agar-agar în loc de gelatină.
Kiwiul uscat este o gustare populară, care poate fi preparată într-un airfryer la temperatură scăzută. Chipsurile de kiwi păstrează mare parte din gust și sunt o alternativă sănătoasă la dulciuri. Fructul poate fi, de asemenea, congelat pentru a fi folosit în smoothie-uri tot anul.
Beneficii pentru sănătate
Kiwiul este o adevărată bombă nutritivă. Cu doar aproximativ 61 de calorii la 100 de grame, fructul oferă cantități impresionante de vitamine și minerale. Cel mai remarcabil este conținutul de vitamina C: 100 de grame de kiwi conțin aproximativ 93 mg de vitamina C, ceea ce corespunde la aproximativ 155% din aportul zilnic recomandat.
Vitamina C este esențială pentru funcționarea sistemului imunitar și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Consumul regulat de kiwi poate contribui la menținerea unor niveluri optime de vitamina C în organism, ceea ce este deosebit de important în lunile de iarnă.
Kiwiul conține, de asemenea, cantități semnificative de vitamina K (40,3 µg la 100 g), importantă pentru capacitatea de coagulare a sângelui și pentru sănătatea oaselor. Vitamina E (1,5 mg la 100 g) contribuie la sănătatea pielii și lucrează împreună cu vitamina C pentru a stimula producția de colagen.
Conținutul de potasiu din kiwi (312 mg la 100 g) susține sănătatea inimii și ajută la reglarea tensiunii arteriale. Fructul conține, de asemenea, fibre alimentare, care favorizează o digestie sănătoasă. Enzima unică actinidină din kiwi ajută la descompunerea proteinelor și poate ameliora disconfortul după mese copioase.
Cercetările au arătat că un consum regulat de kiwi poate avea efecte pozitive asupra calității somnului. Se consideră că conținutul de serotonină și antioxidanți din fruct contribuie la un somn mai bun. Studiile sugerează, de asemenea, că kiwiul poate avea efecte benefice în cazul constipației, datorită conținutului ridicat de fibre și acțiunii actinidinei asupra motilității intestinale.

Cultivare
Planta de kiwi este o plantă agățătoare puternică, care poate crește până la 6-9 metri. Planta prosperă cel mai bine în climate temperate, cu ierni blânde și veri calde. În România, kiwiul poate fi cultivat în aer liber în cele mai blânde regiuni, dar planta necesită protecție împotriva gerului puternic.
Plantele de kiwi au sexe separate, ceea ce înseamnă că ai nevoie atât de plante mascul, cât și de plante femelă pentru a obține fructe. O plantă mascul poate poleniza până la șapte plante femelă. Plantarea ar trebui să se facă într-un loc însorit și adăpostit, cu sol bine drenat, bogat în material organic.
De la plantare până la prima recoltă trec, de obicei, 3-5 ani, deoarece plantele de kiwi se maturizează lent. Odată ce plantele încep să rodească, ele pot fi însă productive timp de multe decenii. Recolta are loc la începutul toamnei, când fructele și-au atins dimensiunea completă, dar sunt încă ferme.
În România, varianta mai rezistentă de kiwi mic (Actinidia arguta) poate fi o alegere mai bună pentru cultivare. Această specie rezistă la temperaturi de până la -18°C și produce fructe mai mici, cu coajă comestibilă. Kiwiul mic a devenit tot mai popular printre grădinarii amatori din România în ultimii ani.
Udatul este important, mai ales în perioada de creștere, deoarece plantele de kiwi au rădăcini superficiale și sunt sensibile la secetă. Se recomandă udarea regulată, de 3-4 ori pe săptămână, în timpul semestrului de vară. Tăierea este, de asemenea, necesară pentru a controla creșterea și a favoriza formarea fructelor.
Păstrare
Kiwii necopți ar trebui păstrați la temperatura camerei, unde se coc lent, în câteva zile. Pentru a accelera procesul de coacere, poți așeza kiwiul alături de mere sau banane, deoarece aceste fructe eliberează gaz etilenă, care accelerează coacerea.
Când kiwiul este copt și cedează la o presiune ușoară, trebuie mutat la frigider. Aici, un kiwi copt se păstrează proaspăt până la două săptămâni. Asigură-te că păstrezi fructul separat de alte fructe în frigider, deoarece kiwiul este sensibil la etilenă și se poate coace excesiv rapid.
Kiwiul tăiat trebuie păstrat într-un recipient etanș în frigider și consumat în câteva zile. Pulpa se oxidează rapid atunci când este expusă la aer, ceea ce duce la decolorare și pierderea texturii.
Kiwiul poate fi congelat pentru o păstrare mai îndelungată. Curăță și taie fructul felii sau cuburi, apoi congelează-le într-un singur strat pe o tavă de copt, înainte de a le transfera în pungi de congelare. Kiwii congelați sunt perfecți pentru smoothie-uri și se păstrează până la 12 luni.
Încearcă această rețetă
Prospețimea acrișoară a kiwiului îl face un ingredient perfect în deserturile pe bază de fructe. Gustul proaspăt echilibrează dulceața și adaugă un contrast plăcut de textură. La fel ca merele, kiwiul poate fi folosit ca topping pe deserturi calde, unde fructul proaspăt întâlnește stratul cald și crocant de crumble. Încearcă rețeta noastră de Crumble de mere la Airfryer și experimentează adăugând kiwi proaspăt ca topping după coacere.
Echipamente și produse
Kiwiul și mierea sunt o combinație clasică, care pune în evidență dulceața naturală a fructului. Un strop de miere de calitate peste kiwi proaspăt transformă o gustare simplă într-un desert de lux. Gustul profund, caramelizat al mierii de palmier completează perfect aciditatea proaspătă a kiwiului. Descoperă selecția noastră de Palmehonning pentru preparatele tale pe bază de fructe.
Întrebări frecvente
Da, coaja de kiwi este comestibilă și conține de fapt fibre alimentare și antioxidanți suplimentari, precum flavonoidele. Totuși, mulți aleg să curețe fructul din cauza texturii pufoase. Dacă vrei să mănânci coaja, ar trebui să speli bine fructul mai întâi. Kiwiul galben are coaja mai netedă și este mai ușor de mâncat întreg.
100 de grame de kiwi conțin aproximativ 93 mg de vitamina C, ceea ce corespunde la aproximativ 155% din aportul zilnic recomandat. Un singur kiwi poate deci acoperi necesarul tău zilnic de vitamina C. Kiwiul conține de fapt mai multă vitamina C decât portocalele de aceeași greutate.
Un kiwi copt cedează la o presiune ușoară, la fel ca un avocado copt. Dacă fructul este tare, este necopt și poate fi lăsat să se coacă la temperatura camerei timp de câteva zile. Așază-l alături de banane sau mere pentru a accelera procesul. Un kiwi prea copt se va simți moale și poate avea coaja zbârcită.
Kiwiul conține enzima actinidină, care descompune proteinele — inclusiv gelatina. Dacă adaugi kiwi crud într-un jeleu, acesta nu se va întări. Poți fie să încălzești mai întâi kiwiul pentru a dezactiva enzima, fie să folosești agar-agar ca alternativă vegetală la gelatină.
Kiwii copți se păstrează până la două săptămâni la frigider. Kiwii necopți ar trebui mai întâi lăsați să se coacă la temperatura camerei și apoi mutați la frigider. Kiwiul tăiat trebuie consumat în câteva zile și păstrat într-un recipient etanș.
Fapte despre kiwi
| Câmp | Valoare |
|---|---|
| Nume românesc | Kiwi, fruct de kiwi |
| Denumire științifică | Actinidia deliciosa |
| Familie | Actinidiaceae |
| Loc de origine | China centrală și de est |
| Alte denumiri | Agriș chinezesc |
| Calorii la 100 g | 61 kcal |
| Vitamina C la 100 g | 93 mg (155% din aportul zilnic recomandat) |
| Potasiu la 100 g | 312 mg |
| Vitamina K la 100 g | 40,3 µg |
| Vitamina E la 100 g | 1,5 mg |
| Sezon | Tot anul (importat) |
| Sezon de recoltare (cultivat în România) | Septembrie-octombrie |
| Păstrare | Frigider: până la 2 săptămâni (copt) |
| Gust | Dulce-acrișor, proaspăt, tropical |
| Textură | Suculentă, moale, cu semințe mici |