Spanacul este una dintre legumele pe care le am mereu în casă – congelat tot anul și proaspăt, când sosește primăvara. Spanacul matur, Spinacia oleracea, are frunze mai mari și mai robuste decât spanacul baby și este făcut pentru a fi gătit: înăbușit în smântână, amestecat într-o tartă sau adăugat în ultimul moment într-un preparat cu paste.
Ceea ce îi surprinde pe cei mai mulți prima dată este cât de mult se micșorează spanacul la gătit. Un morman mare de frunze proaspete se reduce la o mână de spanac în tigaie, pentru că frunzele sunt alcătuite în cea mai mare parte din apă. De aceea cumpăr mereu mai mult decât cred că am nevoie – sau iau spanac congelat, care s-a tasat deja.
În acest articol poți citi despre drumul spanacului din Persia până în grădinile de legume din Europa, despre ce gust are, ce conține și cum îl cultivi și îl păstrezi. Articolul se referă la spanacul matur – spanacul baby, frunzele mici și fragede pentru salată, este o altă poveste.
Timp estimat de citire: 7 minute
Istorie și origine
Din Persia în Europa
Două specii sălbatice de spanac cresc în sud-vestul Asiei, iar spanacul cultivat provine din Persia. Arabii au adus spanacul în Spania, iar de acolo s-a răspândit, în secolul al XVI-lea, printre altele în Anglia și în Franța.
Din punct de vedere botanic, spanacul aparține familiei amarantaceelor (Amaranthaceae), unde este înrudit, printre altele, cu sfecla roșie și cu quinoa. Înainte era încadrat în familia Chenopodiaceae, iar această încadrare o găsești în multe cărți de grădinărit mai vechi.

Spanacul în Danemarca
În Danemarca, spanacul s-a răspândit pe scară mai largă abia în secolul al XX-lea. Astăzi se cultivă pe mari întinderi din zona temperată, iar în Țările Nordice este în primul rând o legumă de primăvară, cea mai bună din martie până în mai.
Mi se pare amuzant că o legumă care a parcurs un drum atât de lung a ajuns să pară atât de familiară. Spanacul înăbușit în smântână (stuvet spinat), cu ouă sau pește, pare astăzi la fel de danez ca cartofii noi cu pătrunjel.
Gust și aromă
Blând, cu o notă minerală
Spanacul proaspăt are un gust blând, verde și ușor pământos, cu o notă minerală discretă. Frunzele mature au mai mult gust și mai multă fermitate decât spanacul baby, iar când spanacul este foarte proaspăt, tulpinile adaugă o ușoară crocanță.
Mulți cunosc senzația ușor aspră, aproape ca de pâslă, de pe dinți după o masă cu spanac. Ea se datorează acidului oxalic din frunze și este complet inofensivă.
Asocieri de gust potrivite
Când spanacul se încălzește, gustul devine mai blând și mai rotund. Îi plac grăsimea și aciditatea: untul, smântâna, uleiul de măsline, feta și parmezanul, pe de o parte, și lămâia, pe de altă parte. Usturoiul și nucșoara rasă sunt clasice – pentru mine, nucșoara și spanacul cu smântână sunt de nedespărțit.
Spanacul merge bine și cu ouăle, somonul, puiul și cartofii și poate susține condimente puternice precum chimionul, garam masala și chili. De aceea se potrivește la fel de bine într-un curry indian ca într-o plăcintă românească.
Utilizare culinară
Spanacul este una dintre cele mai versatile legume cu frunze, pentru că poate fi atât vedeta preparatului, cât și un plus de verde în fundal. Folosesc spanac proaspăt când frunzele trebuie să se vadă și să se simtă, iar spanac congelat când intră în umpluturi, tarte și preparate cu sos de smântână.
În bucătăria românească
Spanacul cu smântână este un preparat de casă îndrăgit: frunzele se înăbușă cu usturoi, se leagă cu smântână, se asezonează cu sare, piper și nucșoară și se servesc lângă ouă, pește sau carne. Spanacul gratinat cu cașcaval este un alt favorit de demult, iar mulți folosesc spanacul pur și simplu fiert, la aburi sau pasat, ca garnitură.
În bucătăriile lumii
În lume, spanacul apare în tot felul de preparate, de la plăcintele grecești cu aluat filo până la mâncărurile indiene cu sos. Dacă pe meniu scrie à la florentine, de obicei înseamnă că preparatul este servit cu spanac – ouăle Florentine sunt cel mai cunoscut exemplu. Iată clasicele cu spanac, de la noi și din lumea largă:
- Spanac cu smântână: spanac înăbușit în smântână, cu nucșoară.
- Spanac gratinat: spanac cu cașcaval, copt până se rumenește.
- Spanakopita: plăcintă grecească cu aluat filo, cu spanac și feta.
- Palak paneer: preparat indian cu spanac și brânza proaspătă paneer.
- Ouă Florentine: ouă poșate pe un pat de spanac.
- Paste cu spanac: în lasagna, în cannelloni sau într-un sos cremos pentru paste.
În airfryer
În airfryer, gândește-te la spanac mai degrabă ca la umplutură decât ca la frunze libere. Frunzele ușoare și uscate pot fi suflate de ventilatorul airfryerului, așa că folosesc spanacul în tarte, în preparate cu aluat filo, în brioșe cu ouă și în gratinuri, unde stă bine fixat.
Cel mai important truc se referă la spanacul congelat: dezgheață-l și stoarce cât de multă apă poți înainte să intre în umplutură. Altfel, apa se evaporă în timpul coacerii, iar baza devine moale în loc de crocantă. Spanacul proaspăt îl las mai întâi să se tasească într-o tigaie fierbinte și îl storc în același fel.
Beneficii pentru sănătate
Spanacul este o legumă ușoară: 100 g de spanac crud au 26 kcal și conțin 91,7 g de apă. În schimb, primești o porție bună de nutrienți – în special vitamina K, folat, betacaroten și vitamina C.
Valori nutriționale la 100 g
Valorile se referă la spanacul crud:
- Energie: 26 kcal
- Apă: 91,7 g
- Proteinee: 2,6 g
- Grăsimi: 0,6 g
- Carbohidrați: 3,4 g
- Fibre alimentare: 1,9 g
- Vitamina K: 560 µg
- Folat: 220 µg
- Betacaroten: 4.186 µg
- Vitamina A: 349 RE
- Vitamina C: 54 mg
Bine de știut
Spanacul conține acid oxalic, care leagă calciul și poate reduce absorbția acestuia. Dacă ai tendința de a face pietre la rinichi, ți se recomandă adesea să limitezi alimentele bogate în oxalați – iar spanacul este unul dintre ele.
Spanacul conține și multă vitamină K. Acest lucru contează dacă urmezi un tratament anticoagulant (care subțiază sângele) cu antagoniști ai vitaminei K, precum warfarina – vorbește cu medicul tău înainte să schimbi mult cât spanac mănânci. În schimb, spanacul nu se numără printre alergenii din UE cu etichetare obligatorie.
Cultivare
Spanacul este o plantă ușor de cultivat în grădina de legume, dar nu-i place căldura. Este o plantă anuală sau bienală și se dezvoltă cel mai bine în lunile răcoroase. Vara se duce ușor în sămânță – scoate o tijă florală, iar atunci se termină cu frunzele bune.
Semănă spanacul toamna
Cel mai bun sfat al meu este să semeni spanacul toamna. Pentru iernare, semeni la sfârșitul lunii august în aer liber, iar în toamnele blânde poți reuși chiar și până la mijlocul lunii septembrie. Spanacul semănat toamna poate ierna în aer liber și îți oferă o recoltă timpurie de primăvară.
Dacă ai seră, poți semăna în lădițe în a doua jumătate a lunii august și poți continua cultivarea spanacului în seră. Folosește de preferință un amestec din jumătate pământ de grădină și jumătate compost aproape descompus – astfel poți recolta de la sfârșitul lunii februarie, de obicei din martie.
Condiții de creștere
- Tipul plantei: plantă erbacee anuală sau bienală.
- Sol: jumătate pământ de grădină și jumătate compost aproape descompus.
- Perioada de semănat: sfârșitul lunii august – în toamnele blânde, până la mijlocul lunii septembrie.
- Căldura: suportă prost temperaturile ridicate.
- Recoltare: cel mai bine din martie până în mai.
Cum semeni spanacul pentru iernare
Timp total: 6-7 luni
- Pregătește solul
Pregătește un strat în aer liber sau amestecă jumătate pământ de grădină și jumătate compost aproape descompus pentru spanacul din seră.
- Semănă semințele
Semănă la sfârșitul lunii august în aer liber – în toamnele blânde, până la mijlocul lunii septembrie. Dacă spanacul merge în seră, semeni în lădițe în a doua jumătate a lunii august.
- Lasă plantele să ierneze
Spanacul poate ierna în aer liber. Ține stratul curat de buruieni, ca plantele mici să stea bine când vine primăvara.
- Recoltează primăvara
Spanacul semănat toamna oferă o recoltă timpurie de primăvară – în seră de la sfârșitul lunii februarie, de obicei din martie. Spanacul este cel mai bun din martie până în mai, așa că recoltează înainte ca vremea caldă să-l facă să se ducă în sămânță.

Păstrare
Spanacul proaspăt este perisabil, așa că trebuie ținut la rece și folosit repede. Spanacul congelat, în schimb, este una dintre cele mai simple soluții rapide din bucătărie.
Spanac proaspăt
Pune spanacul proaspăt în frigider imediat ce ajungi acasă și folosește-l repede. Este cel mai bun cât timp frunzele sunt încă crocante și lucioase.
Spanac congelat
Spanacul congelat se păstrează în congelator și îl folosesc tot anul. S-a tasat deja, așa că este ușor de dozat în tarte, preparate cu paste și spanac cu smântână.
Sfaturi pentru păstrare
- Spală chiar înainte de folosire: frunzele ude se ofilesc mai repede.
- Sortează: scoate imediat frunzele îngălbenite sau viscoase.
- Surplusul din grădină: opărește spanacul, stoarce apa și congelează-l în porții.
- Dezghețare: stoarce apa din spanacul dezghețat înainte să intre în umplutură sau în aluat.
Încearcă această rețetă
Spanakopita este preparatul în care spanacul primește cu adevărat rolul principal. Încearcă rețeta noastră de Spanakopita la airfryer – plăcintă grecească crocantă cu spanac și feta – aici umplutura de spanac și feta rămâne suculentă, în timp ce aluatul filo devine auriu și crocant în aerul fierbinte al airfryerului. Când folosesc spanac congelat, îl storc complet într-un prosop de bucătărie curat înainte să amestec umplutura, ca baza să nu devină moale. Spanacul proaspăt îl las pur și simplu să se tasească în tigaie și îl storc în același fel.
Întrebări frecvente
Spanacul este planta matură, cu frunze mari și robuste, care de obicei se gătește – proaspăt sau congelat. Spanacul baby are frunze mici și fragede, care se consumă de obicei crude, în salată.
Spanacul este format în cea mai mare parte din apă – 91,7 g la 100 g de spanac crud. Când frunzele se încălzesc, apa iese, iar frunzele se tasează. De aceea ai nevoie de un morman mare de spanac proaspăt ca să obții o porție mică gătită.
Da, spanacul congelat este ideal pentru tarte, preparate cu paste și spanac cu smântână. Dezgheață-l și stoarce bine apa înainte să intre în umplutură sau în aluat, ca baza să nu devină umedă.
Spanacul crud are 26 kcal la 100 g. În schimb, oferă, printre altele, vitamina K, folat, betacaroten și vitamina C.
Spanacul conține acid oxalic, iar persoanelor cu tendința de a face pietre la rinichi li se recomandă adesea să limiteze alimentele bogate în oxalați. Spanacul conține și multă vitamină K, ceea ce contează în cazul unui tratament anticoagulant cu antagoniști ai vitaminei K, precum warfarina. Vorbește cu medicul tău dacă ai dubii.
Fapte despre spanac
| Caracteristică | Valoare |
|---|---|
| Denumire în română | Spanac |
| Denumire latină | Spinacia oleracea |
| Familie | Amarantacee (Amaranthaceae) |
| Tipul plantei | Plantă erbacee anuală sau bienală |
| Rezistență | Spanacul semănat toamna poate ierna în aer liber; suportă prost temperaturile ridicate |
| Sol | Jumătate pământ de grădină și jumătate compost aproape descompus, pentru spanacul semănat toamna |
| Semănat/plantare | La sfârșitul lunii august în aer liber, pentru iernare; în toamnele blânde, până la mijlocul lunii septembrie |
| Înflorire/Recoltare | Cel mai bun din martie până în mai; în seră de la sfârșitul lunii februarie; se duce ușor în sămânță vara |
| Calorii la 100 g | 26 kcal (crud) |
| Gust | Blând, verde și ușor pământos, cu o notă minerală |
| Utilizare culinară | Spanac cu smântână, spanac gratinat, tarte, preparate cu paste, spanakopita și palak paneer |
| Păstrare | Proaspăt la frigider și folosit repede; congelat în congelator |